Pădurea în antichitate
Pădurea în epoca modernă (1781-1918)
Pădurea contemporană (1919-1974)
Despre fierăstraiele mecanice
Pădurea şi toponimia
Pădurea şi toponimia

Dintre cele patru ţări româneşti, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Dobrogea, una - Transilvania are nume în strânsă legătură cu pădurea căci înseamnă "ţara de dincolo de pădure". Numele dat de unguri ţării româneşti este "Erdely" care înseamnă "ţara pădurii", "ţară păduroasă". Numele "Erdely" a devenit în româneşte "Ardeal".

***

Bucovina înseamnă "pădure de fag". În Dobrogea există regiunea Codrului din partea de miazănoapte, regiune care a favorizat continuitatea elementului romanic în cursul întunecatului mileniu al popoarelor migratoare. În Ţara Românească sau Muntenia nu există regiuni cu nume distincte privind pădurea. În schimb, însă, o seamă din judeţele ei intră în această categorie. Ex: Ilfov, Dâmboviţa, Teleorman şi Pădureţ. Numele primelor două datează din timpul conlocuirii româno-slave şi au un sens precis: ariniş şi stejăriş...

***

De la alun vine numele satului Alun din Vâlcea şi Alunişu din Săcuieni, Valea Arinilor - Bacău, Aninoasa în Muşcel şi în Fălciu, Anenoasa în Dâmboviţa, Arţarul e numele unui sat din Ialomiţa.

Bradul, arborele cu nume străvechi dacic, e normal să fie prezent în toponimie pe o arie largă: în Teleorman avem Bradul de sus şi Bradul de jos, Bradu în Neamţ, Bradului în Roman, Brazîi în Putna, Valea Bradului în Muscel, doua sate Brădet în Mehedinţi, Brădet în Argeş. În Bucureşti, una din "mahalalele" centrale s-a numit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Brazii, din cauză că în cuprinsul ei se afla "Biserica cu bradu" (azi Boteanu!), după cum unei mahalale vecine i se spunea Stejarul, după un stejar falnic de lângă biserică de zid ridicată în 1763, pe locul uneia mai vechi, de Tănase căpitanul şi Stanciul vătaful de brutari.

Carpenul, copacul de soi, cu lemn ales, a dat numele la trei sate din Dolj, Carpeni de jos, Carpenii de mijloc şi Carpenii de sus. Alexandru cel Bun dă slugii sale Oancea, pentru slujba sa dreaptă şi credincioasă, un sat la Cărpiniş, Carpanişu în Gorj, etc.

Cerul - o varietate de stejar - a dat numele său satului Ceraş din Prahova, Ceretul din Dolj, ambele menţionate în harta Stolnicului...

Şi după alte soiuri de copaci (Cireş, Corn, Fag, Frasinul, Gârniţa, Mălinul, Nucul, Paltinul, Răchita, Şoc, etc) s-au dat nume unor regiuni, judeţe, ţinuturi sau districte, dar spaţiul limitat nu ne permite să publicăm toată informaţia aici şi oricum nu ar fi corect.

***


Sursa: Istoria Pădurii Româneşti - Constantin C. Giurescu